Copilarie…


Stateam azi (intr-un moment de pauza in timp ce am facut curat in masina) si vorbeam cu “onutz”. Acesta este un copil, vecin cu mine este un minunat bobocel micutz si dragut.Si vorbind noi despre scoala, am inceput sa imi aduc aminte de copilaria mea, de prima zi de scoala, de chinurile facerii temelor, de plimbatul cu cana prin casa dupa apa numai ca sa nu fac temele, de fapt le amanam…chinul caligrafiei, chinul trezitului de dimineata si a purtatului de uniforma……acele chinuri sunt acum amintiri placate care ma fac sa zambesc….cine credea ca voi ajunge asa? Eu nu in nici un caz:P
Mi-e dor sa fiu copil sa nu am responsabilitati, sa ma joc cu masinute(eu nu m-am jucat cu papusi..nu mi-au placut).
A fost….dar poate inca mai e..vreau sa raman copil, sper sa reusesc.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s