Dependenta mea


 

Am si eu o dependenta ca orisicare om de pe planeta mea….. am trecut de faza de cunoasterea sau bine a recunoasterii unei dependente… sunt constienta de ea si mai ales neuronii mei sunt ca acei oameni hipioti…. calmi….. ce se relaxeaza cand le dau doza.

Ador sa simt…. sa simt cum ma pierd….. cu parasesc lumea … sa uit de mine si de tot….. sa simt cum neuronii se trezesc…. si trimit comanda celorlalte celule sa coopereze cu ei … sa simt cum mi se relaxeaza corpul….. cum incep mici furnicaturi de la cap cum coboara de gat… apoi umarul… mana… degetele….. acea senzatie de furnicatura ce te cuprinde dupa ce iti amorteste piciorul sau mana si incepi sa le misti.  Dupa maini,furnicaturile coboara… bust….. abdomen… coapse…. genunghi… tibie… calcai.. talpa … degete….. tot corpul vibreaza….. apoi….. apoi toate celulele transmit in acelasi timp acea senzatie de furnicatura…. beat-ul…… pana si inima imi bate pe acelasi ritm….. respiratia se transforma intr-o respiratie regulata , profunda….

Neuronii mei sunt extaziati…. la fel si toate celulele din corpul meu…. mintea imi este limpede….. nu gandesc nimic… ci doar simt…. imi simt corpul cum face… e pe ritmul melodiilor ce le ascult… muzica e drogul meu .

De mica sunt obisnuita cu radioul… nu pot sta fara sa aud muzica. Imi place muzica sa fie tare.. sa simt fiecare beat, acord, nota…..

Cand mi-e rau, cand nu mi-e bine fizic sau psihic, cand vreau sa uit, cand vreau sa ma calmez….cand pur si simplu am nevoie sa fiu mai vesela imi pun castile sau dau mai tare bozele si pun la ascultat melodiile mele, in functie de stare……

E preferabil ca atunci cand am nevoie de muzica mai tare sa imi pun castile si sa ma intind in pat sau fotoliu….. dau play si volum maxim.. apoi… urmeaza senzatia mai sus mentionata…. evadarea mea….. pierderea mea in universul meu mic. Chit ca se zice ca muzica ascultata prea tare omoara neuronii, ai mei ar contrazice aceasta afirmatie sau mai bine spus, presupunere. Ei se trezesc si se delecteaza.

Cand imi este rau ascult ATB, cand sunt nervoasa bag un rock, cand vreau doar sa ma pierd bag un Strauss si imi imaginez cateva ratuste pe un lac a carei apa e foarte linistita…. si asa mai departe….

Asta e drogul meu…. muzica. Ma bucur ca m-am nascut totusi in perioada asta.. am prins muzica anilor `90, ai mei m-au facut sa imi placa muzica anilor `70-`80 si mai sunt si cateva genii muzicale si acum..

E atat de bine sa uiti de tot… pana si de tine… doar cand ascult muzica in modul descris am acest sentiment… nu l-am mai intalnit altundeva si nici nu cred ca o voi face, dar ma bucur de dependenta mea si ma bucur ca am parte de aceste sentimente si stari.

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s