Oleac de freedom


 

Si uite asa s-o terminat inca un episod din a mea viata profesionala.

Mai pe romaneste, mi-am dat demisia de la cei ce m-au angajat in septembrie cand nimeni parca nu ma vroia.De ce am renuntat?? simplu: din cat castigam ( castig doar pe baza de comision) imi puteam plati abonamentul si cateodata nici ala,  ca deh… se pare ca nu e domeniul meu de a fi un bun vanzator rapid de servicii. Clientii mei au fost curtati chiar luni inainte de a lua serviciile ce le ofeream.

Cand mi-am semnat demisia, ma cuprinsese un sentiment de parere de rau.. Las in urma o gasca de gagici faine, un program ok din punct de vedere al navetei mele, dar totodata las in urma o „mancarime” atat in firma pt care lucra firma mea  cat si in firma din care am plecat. Ce-i drept, am invatat ce e aia organizare si cum trebuie condusa o firma, mai ales din punct de vedere a resurselor umane. Adica: oamenii tai trebuie sa stie functia fiecarui superior. Eu una am aflat dupa o luna cui tre` sa ii zic ca intarzii sau ca nu vin si nici atunci informatia nu era clara, din pacate asa a ramas pana in prezent.

Inca un sfat pentru angajatori cat si pt angajati : lasati problemele la usa si zambiti. Aceasta „usa’ este si aia de acasa cat si aia de la munca. Adica : nu iti adu problemele de la munca acasa si viceversa. Asta trebuie sa fie una din regulile de baza. Inca una ar fi urmatoarea : ascultati-va  anagajatii!nu dati vina pe ei pentru ceva ce nu cunoasteti atat teoretic cat si practic. Exemplu fiind un sefulica ce venea pe la noi.. plimbandu-se intreband intr-una ” ce ne facem??” apoi tzup inapoi la laptop..dupa 2-3 ore, iar o tura de „ce ne facem?” combinata cu  „agentul e de vina pt tot”.

Ce am invatat din cateva luni de call-center, pentru ca o companie sa mearga e nevoie de colaborare eficienta intre departamente. De exemplu : cand un agent face o cerere de instalare servicii, acea cerere ajunge la departamentul tehnic. Tehnicienii ar trebui, asa cum le este fisa postului,sa se prezinte la locatie, sa instaleze acele servicii, sa stie ofertele, sa le explice clientilor in cazul in care au nevoie de informatii suplimentare si nu sa faca o contra-oferta clientului sau sa ceara bani pentru un echipament ce nu are nici o legatura cu firma pt care lucreaza. Asta e ca si exemplu. Sunt tehnicieni si tehnicieni. Sunt cei care se comporta profesionist, ce se duc la instalari, ce isi dau interesul ca clientul ce a cerut serviciile sa beneficieze de ele si care informeaza clientul in legatura cu oferta cand este intrebat, sa sune inainte de a se duce la locatie, etc. Dar din pacate exista din ce in ce mai multi de celelalt gen de tehnicieni. Asta ar fi o parte. Pentru ca minunata firma pt care lucram,  si-a externalizat o parte din servicii/ departamente si cei de la departamentul de marketing fac oferte separate si nu le dau la toate departamentele de vanzari, relatii cu clientii, tehnic. etc. si uite asa apar discrepante si clientul nu mai intelege nimic. Exemplu : noi avem o oferta de achizitionare LCD, departamentul de relatii cu clientii nu stie aceasta oferta, iar daca clientul suna la relatii cu clientii si intreaba de aceasta oferta, neavand nr agentului care l-a sunat pt ca atunci poate nu ii s-a parut important, cei de acolo ii zic ca aceasta oferta nu exista si ca cel ce l-a sunat nu poate fi un agent oficial de vanzari. Nici cei de la tehnic nu stiu de aceasta oferta sau oferta ce  exista deja de ceva timp de multifunctionala primita gratuit la instalarea serviciilor (vorbesc aici de oferte pt persoanele juridice, pt ca pe acest departament am lucrat) si spun clientului ca nu exista asemenea oferta si reactia evidenta a clientului este urmatoarea : respingerea serviciilor, asta in cazul in care nu te suna atunci sa te ia la intrebari si sa te intrebe daca firma se da atat de serioasa, de ce nu isi instruieste angajatii?(intrebare reala pusa de catre un client de al meu)

Gata! m-am racorit! Stiu, dau lectii si critic, eu, un „copil” cu 7 luni de experienta de munca si aia in call center. Eu incerc sa strang informatii pentru a avea o firma de succes. Pentru ca asta urmaresc, sa am propria afacere si sa merga extraordinar de bine. In ce domeniu sau cum o sa fac asta… nu stiu….tot ce stiu e ca vreau asta. Stiu si simt ca trebuie sa fac ceva maret.

Mi s-a zis sa incerc sa fiu camerista, vanzatoare, etc, dar simt ca nu e de mine, ca sunt facuta pentru ceva mare. Dar ce? Asta e intrebarea mea zilnica.

Ce as putea sa fac bun, sa imi placa si sa castig destul de bine??

Cred ca asta e o intrebare ce o avem majoritatea dintre noi.Mai ales cei ce nu isi gasesc vocatia, ca sa zic asa, ce nu isi gasesc drumul.

De unde aceasta incapacitate?? pentru ca asta este, o incapacitate, un obstacol de care nu poti trece. De unde provine acesta??

Nu e vorba de lipsa de curaj, de lenea sau mai bine zis, de comoditatea persoanelor in cauza ci este vina unui sistem economic aiurea. In loc sa angajeze tineri pe care ii poate forma calumea de la inceput, angajatorii mizeaza pe angajarea temporara a unor oameni cu experienta si cu formare anterioara (buna, proasta, nu conteaza), apoi schimbarea periodica a personalului. Pai cum o firma poate avea imaginea de firma serioasa, cand schimba angajatii ca pe sosete si cum poate un om sa fie angajat de o firma cu adevarat serioasa cand  ori nu are experienta ori CV-ul lui  este plin de experiente de cateva luni poate nici atat, pe la diverse firme? Nici cum nu e bine.

309578_400211713403687_2111800862_nSi cum sa stie copilul ca mine pe unde sa o ia cand ii se inchid in fata usi si ferestre ( asta in cazul in care nu are pile), cum sa nu isi piarda increderea in sine si sa inceapa sa se indoiasca de calitatile lui, de ceea ce vrea sa faca si intr-un final sa ramana cu intrebarea :” Dar la ce sunt bun? ce job e pentru mine si cum ajung acolo?”

Tinerilor din tara asta, din pacate, li s-a furat sansa de a deveni buni in propria tara, de a invata si de a deveni cu adevarat OAMENI si de a conduce in viitor aceasta tara frumoasa.Nu avem sprijin, nu avem de unde invata. Mai ramane sa ne autoeducam. Asta ramane singura noastra sansa.

Si inca nu mi-am raspuns la minunata mea intrebare de mai sus… si poate in viitorul tare apropriat nu o sa fiu in stare, dar sper sa gasesc raspunsul si resursele spre reusita raspunsului cat mai repede. E cam timpul, nu?

 

Anunțuri

12 gânduri despre &8222;Oleac de freedom&8221;

  1. imi faci impresia ca ai lucrat la call-ceneter-ul UPC…sau ma insel?
    nu de alta dar era ideea cu tehnicienii si cu oferta LCD…???

      1. aha….aveam emotii…. 🙂
        am dus la concedierea unei tipe de la call-center-ul upc pt ca era foarte agresiva in vorbire si ma gandeam sa nu fi fost tu

        1. nu… am o vocea prea suava si prea tin cu clientul.. am fost acuzata de subiectivism si de obiectivism de catre sefi diferiti :)) ….cu clientii nu am avut probleme

    1. aa..ideea e ca tehnicienii ar trebui sa stie ofertele, macar in mare sau daca nu stiu sa recomande clientului sa apeleze agentul care i-a facut oferta pt mai multe informatii

      1. pai ce sa zic, spor maxim la ce ti-ai propus si sa te folosesti cum trebuie de experienta acumulata, multa-putina, asa cum e ea, conteaza 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s