De ce mu*e PSD.

Nu voi incepe cu definitia, aceasta a fost distribuita in mediul online destul de mult, dar lumea a inteles semnificatia cu conotatiile sexuale. Multi au avut multe de zis,atat de bine cat si de rau legat de aceasta expresie ce a fost pe nr-le de inmatriculare ale unui Audi venit din Suedia. Partea interesanta a venit dupa ce aceste numere au fost ridicate de politia rutiera romana. Reactiile unor persoane ce au functii in aceasta institutie, au fost „delicioase” si au redat o parte din conceptiile celor ce lucreaza acolo. Zic o parte, caci exista si politisti faini si cu capul pe umeri, ce gandesc drept si nu cum le zice politica. Deci nu generalizez, dar am intalnit mai multi din prima categorie, din pacate, si cam putini din ultima. Dar exista!
Bun, sa reluam.
Deci, vine curajosul asta in tara cu numerele cu mesaj, e oprit destul de des, dar totul este declarat in regula si legal. Numai ca, se intelege mesajul si Dragnea i-a foc. Partidul i-a foc. Trebuie oprit acel individ ce a avut indrazneala, nesimtirea sa injure partidul. Aparuse la un moment dat zvonul ca seful politiei de la Bucuresti (acum nu mai stiu daca vb de cea rutiera) era consatean cu Dragnea, cand erau copilasi ce se jucau in tarana.Plus ca individul ar fi avut si ceva dosare ce s-au cam subtiat de au disparut. De aici puteti sa judecati si voi. Nu am dovezi, dar avand in vedere situatia, este posibil, ceea ce gandim impreuna.
Deci, pe 30.06.2018, este saltat cu masina si copil, nesimtitul de peste tari ce i-a facut sa inteleaga mai exact ce simte majoritatea poporului despre partidul „vesel”.
Recent, politia a recunoscut ca au cam facut abuz si dosarul penal deschis pe numele abuzatului se va clasa. Dar romanii nu vor uita asta, caci intre timp, s-au trezit mandre pipitze si mandrii pipitzei de partid cu functii de stat de la primarii (inspector, viceprimari, primari) si din cadrul organelor a caror functie principala este siguranta poporului sa comenteze legat de situatia asta si sa jigneasca gratuit romanii de dinafara si pe noi, cei ce am mai ramas in tara.
Nu mai are rost sa va fac un rezumat, caci le stiti.
Iarasi, romanul nu iarta si isi arata dezamagirea unde stie ca mai sunt puncte slabe : imaginea politiei pe facebook, nota a scazut la 1 de la vreo 4.8 stelute. Care a postat statusuri sau comentarii negative si nereale (defaimatoare) legate de cei din miscarea #rezist si de cei din diaspora, au fost facuti publici, distribuindu-se masiv si facandu-se de cacao (ce-i drept, singurei cu un pic de ajutor).
Intre timp, apar noi balbe ale Veoricai si nu numai, din pacate. Iar Rusia are un motiv in plus sa fie cu ochii pe noi dupa tampenia unui ministru. Iar ungurii ce vor dezbinare au capatat mai mult curaj, tot datorita PSD-ului ce a incheiat cine stie ce acorduri pt niste voturi, cu UDMR-ul.

Cea care mai incearca sa recastige votanti e Gabriela Firea ce mai nou ofera vacante in Grecia pentru seniori si mai face o donatie pentru catedrala neamului, ca sa dea Dumnezeu ajutor si protectie febletei ei cu mustata si partidului. Ieri aparuse pe pagina Gabriela Firea Oficial un status, dar nu stiu sigur cat de oficiala e pagina si reala. Dar mesajul pare a fi cel corect si plin cu greseli, caci tot suntem in ton cu „nivelul de inteligenta din partid”.

Eroii din #rezist se mobilizeaza.Vor purta negru si nu vor pleca din piata pana nu ne recapatam tara. Cei din diaspora o sa vina si ei pregatiti. S-a anuntat ca si Jandarmeria o sa fie prezenta in numar mare. (Le este tare frica)
O sa fie interesant, desi in mintea mea obscura visez un tanc venind in ajutorul protestatarilor pe care sa scrie „masaj gratuit coruptilor”. Dar noh, e mintea mea obscura ce mai are alte idei, nu la fel de funny ca asta. Posibil in viata anterioara sa fi fost un specialist in torturi si nu numai.
Nu imi doresc violente . Din contra, imi doresc ca politia, jandarmeria sa „intoarca armele”. Stiu… utopie.
O sa zic si eu M*ie PSD! De ce? pentru ca numai la un limbaj la nivelul lor reactioneaza. Sunt unele cazuri, ca cel de acum, cand trebuie sa te cobori la nivelul „inamicului” si sa ii explici pe intelesului lui ce vrei de la el. Plus ca mai avem si dreptul asta. Sa le dai m*ie si nu numai,caci ei primesc salarii din contributiile de la stat pe care le platesti, te fura pe fata, te fac de cacao international fiind, cica, reprezentantii poporului,iti vand tara si tot ce e in ea, iar cand ii iei la intrebari refuza cu nesimtire sa dea explicatii si se victimizeaza, pai sa nu ii f*ti in gura? atat la propiu cat si la figurat.
Dupa opinia mea, cel mai bine ar fi sa demisioneze toti guvernantii (si aici ma refer la toti, inclusiv presedinte si sa o faca de buna voie, caci se poate si fortat, dar nu vreau sa se intample asta), sa se faca consilii din oameni capabili si tineri cu experienta in diverse domenii, deschisi la idei si critici, care sa raporteze bilunar sau lunar populatiei ce au facut. Garantat se vor face drumuri, companiile vor veni in tara si rata somajului va scadea, relatiile cu celalte tari se vor imbunatatii, iar populatia va putea sa aiba o comunicare buna cu reprezentantii ei. S-ar pune pe picioare multe proiecte in agricultura, turism, industrie si vor fi atrase mult mai multe fonduri europene. Putem sa facem toate astea.Se poate!
#REZIST alaturi de voi!

p.s Denumirile institutiilor au fost scrise intentionat cu litere mici, nu merita respect.

Reclame

Ganduri pe luna Iulie

Repede trece luna, repede trec zilele si orele.

Am avut multe de facut, unele lucruri se vad, altele nu se vad, momentan. Am fost la interviuri, la care nici acum nu am raspuns, am depus cv-uri si am sunat la anunturi. Momentan nimic. Inca nu disper. Incerc sa ma tin tare. Nu mai vreau call-center, nu vreau vanzatoare, camerista, nu mai vreau receptionera. Ma doare ca, desi am o facultate (mama dorindu-si foarte mult sa fiu „cu o treapta mai sus”), nu ma ajuta cu nimic.

Colac peste pupaza, aici unde stau, iar sunt probleme privind partea locativa. Am postat pe forumul de la avocatnet.ro, dar nu am primit nici un raspuns, asa ca o sa scriu si aici in urmatorul articol  dedicat acestei chestiuni.

Si uite asa stau eu stresata, caci nu am siguranta locuintei, loc de munca nu, vreme buna sa mi se usuce prin casa, nu (ci din contra, trebuie sa sterg mucegaiul de pe mobila la cateva zile) si cam asta e viata mea. Nu scriu sa ma victimizez. Am lucruri de care pot fi multumita. Parinti buni ce ma inteleg si ma sustin, vecini faini, acoperis deasupra capului, iubit intelegator si la distanta (ca nu stiu daca ma rabda atata timp daca eram aproape) si un blog la care sa imi vars nervii, bucuria si ideiile.

Incerc sa imi mentin optimismul si sa sper. Speranta moare ultima.

In luna asta s-au adunat multe in mintea mea si multe subiecte de scris. Chiar mi s-a aprins un pui de idee sa ma apuc de vlog. Poate asta e de mine…. sa fiu influencer. si asa sunt genul dominant ce ii place sa spuna altora ce sa faca :)). Si sa mai si castigi din asta, ar fi mirific. Hmm, imi place sa editez, mintea imi zbarnaie la subiecte, curaj sa am si succes. Chiar o sa fac un test, sa vedem daca ar merge. Nu am nimic de pierdut. chiar nimic.

Legat de asta, m-am uitat la diverse vloguri. Din Romania doar unu, Ceanu Zheng. Restul de dinafara, din care mentionez : Liza Koshy si Life of Boris. Au content bun si pe placul meu. M-am uitat la diverse chestii, de exemplu la cum traiesc strainii in Japonia, ce mananca si cum se descurca, gen Rachel and Jun  si de aici ajungeti la prietenii lor. Tot in aria asta, am dat si peste Jp and Julia ce testeaza mancarea de fast food si ajung in Japonia.

Imi plac si chestiile DIY. De accea m-am apucat de „redesign” -ul camerei mele. Mi-am desenat niste sakura, ciresi japonezi infloriti. Cu ajutorul unor pigmenti fluroscenti si a luminei UV, am o priveliste noaptea de toata frumusetea.

Si ca tot romanul cu un pic de materie cenusie, m-am enervat la ce prostii face Dancila si mai ales, la ce zice. Mi-a venit de multe ori sa imi doresc un tanc, cel putin pt cei din parlament  ca sa le fac un masaj pe spate si asa mai departe

Tot in luna asta, mi-am dat seama ca nu am mai citit demult si ca imi lipseste activitatea asta. Am mai recuperat din seriale si filme.

Mi-am vazut iubitul si l-am vazut in actiune la DinoPark in timp ce zicea ca e „lame”, stia toate speciile fara sa citeasca de pe pancarda cu informatii. Lucru ce m-a excitat un pic, recunosc, la fel ca platforma ce vibra de la asa zisul vulcan.

In ultimile zile, am gasit un remediu pentru a reusi sa dorm cat de cat ok (in ultima perioada nu reusesc, am ajuns ca in urma cu 4 ani cand, dormeam 3-4 ore adunate pe noapte) si acum bag cate un film horor in fiecare seara (ciudat creier am, stiu).

M-a prins si una bucata virus de raceala ce m-a lasat in pace, doar dupa administrare de antibiotic.

Multe s-au intamplat luna asta si m-am tot gandit la blog. Cred ca o sa postez mai des. Ar fi pacat sa nu. Chiar daca se ajunge la mine doar pt lectii de cunnilingus si desene pt copii :)).

Si acum va las cu dragul meu prieten,

 

Influenceri

In ultima perioada,tot ma „impiedic” de termenul asta. Am inteles ca sunt acei vlogeri ce influenteaza.

Acum, sincer, nu cunosc si nici nu am vazut vlogarii romani. Si nici nu prea ma intereseaza.

Ca de obicei, sunt impotriva curentului.

La ce m-am uitat este Liza Koshy care este fenomenala.

Nu sunt genul care sa accepte sa mi se zica cum sa ma imbrac,cum sa am parul,cum sa ma machiez si cate si mai cate.

Intr-adevar se castiga din asa ceva, se primesc produse,se fac reclame si este si cumva usor.

Ma batea gandul sa fac si eu un vlog, dar mi-a trecut. Nu sunt fotogenica si imi place sa fiu de partea cealalta a camerei. Ca sa nu mai zic ca trebuie editare si la cum scriu pe blog….o sa dureze si mai mult sa postez.

Raman pe sfertul miimii mele de net.

Parca imi e drag sa scriu,imi e dor de mine.

Am imbatranit,clar!

Nu vreau sa schimb nimic (rigid in gandire),nu accept noile trenduri,mustacesc si ma oftic de copii care ajung la 20-25 de ani ce eu speram sa ajung la 30.

Pe langa faptul ca nu mai vad, nu mai vad cu ochi buni nici lumea din jur.

Le place sa fie influentati,le place sa aiba pe cine sa urmeze, sa adore,sa….fie supusi de buna voie unui sau unor personaje inchipuite. Cum era, sa nu inchini unui chip cioplit?

Lumea si mai ales tinerii sunt din ce in ce mai influentabil,usor maleabili.

Am mai zis si o voi mai zice.

Nu o sa devin influencer,nu vreau. Dar mi-ar place sa stiu ca pot sa ajut ori cu o informatie de pe blog, ori cineva sa se regaseasca in articole si sa-l faca sa se simta ca nu e singur, sa se simta mai bine.

Asta vreau.

In the news si pe langa subiect, nu mai sunt in the countryside ci inapoi acasa ca was a piscina si aveam multe yacht-uri in forma de papuci prin casa. Asa ca a mea casa is a mess, parchet la scurs si mult curent de la usi si geamuri deschise…am putea spune ca e eveniment open dors…

V-am pupat si mult succes!

Cv-uri si joburi

De cand am incheiat colaborarea de comun acord la Vodafone, am trimis cv-uri la anunturi a caror descriere nu mentionau callcenter. Adica,la destul de putine anunturi.

Cautand un job care sa nu fie de callcenter, ospatarie,bucatarie,tehnic, am ajuns la concluzia ca nu se mai cauta personal administrativ. Majoritatea anunturilor (inafara de alea gen oriflame/avon, click pe link,jocuri priamidale,etc) implica vanzare. Tu trebuie sa vinzi. Cui sa vinzi? Toti vand si nu prea vor sa cumpere.

Am fost la 2 interviuri. La unul nu era ok programul pt mine, iar la celalalt, mi s-a parut suspect seful, un fel de smecheras care ar fi in stare sa iti faca crize ca nu i-ai citit tu gandul pe care trebuia sa ti-l zica si tu trebuia sa il executi.

Ma uit la cv-ul meu si parca sunt mandra un pic de el. De la un cv de o pagina, ajung la aproape 5. Am capatat experienta. Ce-i drept mai mult de callcenter, dar m-am saturat de acest gen de activitate.

As vrea sa lucrez de acasa. Este un domeniu subdezvoltat in Romania. Pacat.

Momentan fac o pauza. Am ajuns la tara si vreau sa profit de vremea frumoasa, sarbatorile in familie si munca fizica ce ajuta la relaxarea psihicului.

Happy end?

Pe newsfeed-ul meu de pe fasbuc,văd tot felul de situații legate de animale abandonate,lovite,chinuite, fiind în grupuri pt protecția animalelor și abonată la câteva pagini ale unor asociații care se ocupă cu animaluțe.
Zilele trecute am văzut cum niște…nu știu cum să le zic, au lăsat aproape de un adăpost, în zăpadă, o cățea cu puii foarte mici. Saraca alerga să îi ducă la loc uscat. Ce o fi în mintea indivizilor ălora, nu știu. Dar puii ăia au fost lăsați cu mama.
Sunt pui aruncați care nici nu au supt odată de la mama lor. Unii au norocul să fie găsiți de Oameni cu suflet mare ce se chinuie să-i crească. Nu e ușor și am tot respectul pt ei.
Nu pot înțelege asemenea fapte. Să arunci puii, să faci să sufere animalul tău și mai faci și crimă, căci această faptă, din punctul meu de vedere, este o crimă. Fie el pui de om sau animaluț, e crimă să îl arunci, să îl lași să moară în chinuri. Din păcate, nu avem o poliție a animalelor așa cum ni s-a promis și cum ar fi normal.
Culmea e că majoritatea celor ce fac aceste fapte se dau mari creștini și merg pe la biserici să se roage, dau donații ca să își șteargă păcatele. S-o credeți voi că o să vă plătiți iertarea păcatelor.

Sunt și povești cu final fericit.
Momentan, cei din familia mea, trăim o poveste .
Orice poveste are un început. Începutul nostru a fost acum o săptămână,când am plecat spre muncă și la colțul blocului m-au oprit din mers niște sunete. Acestea erau făcute de un cățel. Îmi întorc privirea și cercetez… văd…văd o mogâldeață neagră ce era lipită de perete, stând pe cimentul rece la -10 grade în atmosferă, nu mai zic la nivelul solului. Ce să fac? Iau mogâldeață în brațe și mă duc înapoi spre intrarea în bloc de unde apare vecina mea. Întreb dacă știe vreo cățea care a fătat în zonă. Răspunsul negativ a dat indirect răspunsul apariției prichindelului. Un om(dacă se poate numi așa) cu „suflet” l-a lasat acolo,luat de la mama lui. Urmele în zăpadă s-au văzut și am verificat împreună cu vecina și soțul ei de unde sunt acele urme și pe unde s-au dus.(evident ca avem niște suspecți). Nu cred că a stat puiul în frig mai mult de 10 minute, dar 10 minute ce puteau fi fatale. Pentru că noi plecam fiecare la job, ce să facem cu minunea(care s-a dovedit a fi un baietel pe la nici 2 săptămâni) din brațe? Norocul a fost că părinții mei erau acasă. Așa că am dat buzna peste ei trezindu-i și panicându-i și pe ei cu expresia : ” treziți-vă! Avem o situație gravă!”. E clar, că săracii oameni nu se așteptau să se trezească în brațe cu un pui înghețat,care, cum a dat cu nasul de căldură a adormit. Puiul e un norocos. A fost lăsat cu bună stiință în zona unde se știa că trecem noi, aștia „proștii” iubitori de animale și ca îl luăm. E un norocos că a fost găsit la timp, că nu am renunțat la el, că l-am obligat să pape ( de la 5 ml cu seringa, la 60 ml biberon,de bună voie). Mă simt norocoasă la rândul meu cu așa părinți,de la care am învațat să iubesc animalele și să le respect. Mândră de mama mea ce acum hrănește din 3 în 3 ore „lupușorul”, mândră de tatăl meu ce este atât de grijuliu de ” baiatul” lui încât nici nu se mișca atunci când „fundulețul de urs” doarme sprijinit de el sau pe el. Ne bucurăm de fiecare dată când manâncă, se șușu și se … , când descoperă că poate da din coadă și că poate să se scarpine singur. Încă nu știm cum va fi finalul. Noi îl sperăm ca fiind îndepartat și povestea să continue cu multe aventuri ale lupușorului nostru,iar noi să ii fim alături la fiecare pas,dacă nu ii găsim între timp un stăpân pe măsură. Va începe schema de vaccinare, deparazitări,cip,castrare și tot ceea ce e normal. Nu era în plan,numai că planul poate să se modifice și să îl includă.

Mă gândesc ce o fi în sufletul saracei lui mame. Zic suflet, pt că știu sigur că animalele au suflet și au dovedit de multe ori acest lucru.Chiar de mai multe ori decât toată umanitatea.

Nu pot să înteleg de ce nu se duc oamenii să își castreze animalele. Sunt campanii gratuite,daca nu îți poți permite. Dar nuuu… E mai bine să faci rău decât bine, că așa-s oamenii.
Nu mai zic de abandonuri de câini de rasa pe motive stupide.
Ai un animal, ai o respobsabilitate. Dar ce zic eu aici…?!?!?..oamenii fug de responsabilitate și dupa aia se plâng că sunt câinii pe stradă și că se simt amenintați.
Concluzia:
Salvați! Cât puteți, salvați!Și cel mai important sterilizați! Iubiți și respectați ce este în jurul vostru. Adoptați pt ca nu toți cei abandonați au norocul lupușorului din poveste și nu mulți oameni sunt ca părinții mei și ca mine! Salvați și vă veți salva!

boss-ul sau șăfu

Șefii aștia sunt o categorie aparte ce conține multe subcategorii.

De la pupin…pana la cei ce se cred șăf peste șăful al mare.

Este o subcategorie ce imi provoaca o stare de iritare, as putea spune. Genul ala de om sau șăf care se schimba drastic in termen de cateva ore,chiar si minute. Genul ala care simte si simti si tu ca nu sunteti pe placul celuilalt si se comporta ca atare, desi tu te chinui sa creezi o cale de mijloc. Ba azi este ok cu tine, iti zice clar ce trebuie sa faci si maine iti zice la 180 de grade de ce ti-a zis ieri si neaga ca ar fi zis asa.

Este genul care te debusoleaza si te face nesigur pe actiunile pe care trebuie sa le faci.

Pana acum, am avut 2 astfel de persoane in viata mea pe post de șăfi.

Nu inteleg si nu stiu daca mai vreau sa inteleg.

O sa incep iar cautarile de nou job… Mai ramane intrebarea…ce vreau sa fac? Spre ce domeniu sa ma duc, caci sincer, m-am saturat de relatii cu clientii.

Noutati de Martie

In sfarsit mi-au ajuns accesoriile pt telefon : 2bucati folie pt ecran si husa silicon.
Foliile sunt de fapt din alea dure si rezistente ce dai 20 de lei pe una la orice magazin de accesorii gsm. Se spun ca sunt super rezistente…..urmeaza sa aflam.

Husa e super ok si minionă. Adica….

image

Singurul dezavantaj :am asteptat o vesnicie, aproape 3 luni.

Cam atat de partea gsm.

Cum stii ca isi face o persoana selfie? Buzele incep sa se țuguiască, ochii sa fie cat se poate de deschisi si incepe cautarea unghiului potrivit. Aici intervine arta gasirii unghiului perfect. Cei mai multi, veterani in asemenea activitate, stiu din prima la cate grade trebuie tinut telefonul, ce distanta si inaltime.
De ce scriu despre asta?
Pentru ca acum cateva minute, in tren, dupa ce am urcat si mi-am gasit locul, am vazut cum o „copila” incerca sa isi faca poza. M-a bufnit rasul privind cu coada ochiului scena ce nu am rezistat sa nu o vad.
Oare atat de narcisisti au devenit oamenii? Ne place sa vedem poze cu noi pe toti „peretii”, sa ne ascundem dupa zambete si sa dam impresia ca in viata noastra e perfect.
Nu zic ca nu imi place sa ma vad intr-o poza, bineinteles, doar daca arat bine in ea. Imi ador ochii si buzele si recunosc ca sunt narcisista in ceea ce priveste cele 2 componente ale corpului meu.
Dar daca ne-am vedea cat de haiosi suntem cand incercam sa ne facem in selfie, cred ca ne-am lasa de pozat pe noi si am poza altceva.

Si legat de iubire, inchei cu

image